luni, 25 ianuarie 2016

LIDERI INSPIRAȚI - PARTEA II

    Cum reușesc unii antreprenori să crească un business într-un mod sustenabil? Cum reușesc unii lideri să depășească obstacolele apărute pe drum cu seninătate și fără să își piardă motivația? Cum reușesc unii să profite de toate oportunitățile pe care le văd în piață?

   Poate sunt întrebări pe care, într-un fel sau altul, mulți antreprenori, la început de drum sau cu statut mai vechi, și le-au adresat - le-am auzit frecvent în proiectele de coaching cu antreprenori.



Oportunități

    Antreprenorii sunt acei oameni capabili să vadă oportunități de a face bani acolo unde alții n-au văzut. În esență, antreprenorul este un creator, un om care-și asumă riscuri, încrezător întotdeauna că ideea lui va avea succes.
   Cu siguranță ați auzit multe povești despre antreprenoriat, bune sau mai puțin bune. Povești despre antreprenori mereu prezenți la muncă pentru „altfel, îi fură angajații”, deoarece „nu au încredere în nimeni”, lideri care „nu au mai fost în vacanță de cinci ani și susțin cu mândrie acest lucru”, oameni care „de Crăciun sunt la birou”...
   Într-un fel, antreprenorii sunt oameni de poveste, sunt eroii economiei autohtone, întrucât sunt nevoiți să producă bani într-un sistem care nu încurajează antreprenoriatul, un sistem birocratic și, uneori, injust.
   Cred că antreprenorii pot fi considerați eroii, deoarece ei creează din nimic și se luptă cu sistemul. Un mit foarte prezent în peisajul românesc al antreprenoriatului este cel al liderului individualist - un erou carismatic, care adesea face lucrurile de unul singur. Nu are încredere în nimeni.
Adevărata poveste este că niciun antreprenor care se bucură de notorietate nu a construit o afacere de succes de unul singur - aceasta fiind rezultatul unei munci de echipă. Nu poți duce la bun sfârșit un proiect de unul singur, nimeni nu este specializat în toate domeniile, iar într-un business ai nevoie de mai mulți specialiști. În plus, maniera în care antreprenorii sunt promovați în media induce uneori senzația liderului care a construit lucrurile de unul singur, care a reușit să producă o căruță de bani cu o idee genială.
Este o falsă imagine, cred eu.

Potențial

     E important să arătăm și cealaltă față a antreprenoriatului - cea în care oameni cu competențe diferite se întâlnesc, se completează și împreună construiesc un business de succes. „Clienții îmi iubesc serviciul, dar afacerea mea pare a fi construită pe nisipuri mișcătoare. Am idei foarte bune, văd cum pot face bani în multe locuri, dar nu sunt un bun om de marketing și nici expert contabil.”
    Un alt lucru pe care l-am observat în experiențele anterioare este că antreprenorii iubesc ceea ce fac. Sunt „îndrăgostiți” de produsele/serviciile pe care le creează, vorbesc cu pasiune despre jobul lor, deși recunosc că, uneori, le este greu să construiască o organizație/o echipă trainică.
    În antreprenoriat, ai nevoie de cel puțin trei oameni ca să construiești o afacere cu potențial: unul care să cunoască foarte bine produsul/serviciul, un foarte bun specialist în marketing și vânzări și un contabil excelent, care să jongleze cu cifrele. Niciun antreprenor nu poate avea cunoștințe în toate
aceste domenii, indiferent câte calificări ar avea. Adesea, antreprenorul se identifică fie cu produsul, fie cu serviciul respectiv. În același timp, această identificare îl orbește - crede că îl va cuceri pe client prin prisma pasiunii sale pentru produs/serviciu. Uneori, chiar reușește să convingă unul-doi clienți, dar o afacere nu se construiește cu un singur client. Se construiește cu 100, 1.000, 10.000 de clienți.
     Fiecare lider are nevoie de un om care să aibă competența de a atrage 100 de potențiali clienți și de unul care să gestioneze fluxurile financiare necesare. Mulți antreprenori nu pun însă accent pe marketing, susțin că n-au fonduri de investit în promovare. De cele mai multe ori, însă, nu este o problemă de bani, ci de faptul că încearcă să facă totul singuri, fără să ceară ajutor specializat.           Consideră că este suficient un sfat venit din partea familiei, unui prieten sau unui om de încredere, fără să aibă vreo competență în domeniul respectiv.

Colaborare

   Un alt aspect pe care unii antreprenori nu pun prea mare accent este cel de a construi relații de încredere cu partenerii de afaceri, cu oameni din cadrul organizației. Networking-ul este
foarte important.
   Banii nu te ajută întotdeauna să crești repede și sănătos. Mulți manageri consumă timp și resurse încercând să-și dezvolte continuu produsul, făcându-l tot mai complex, fără
să reușească să-l vândă. Total inutil, deoarece uită că, de fapt, compania lor trebuie să fie la fel de interesantă și de prietenoasă ca produsul/serviciul în sine. Pentru asta trebuie să crească împreună, asemenea unei relații de cuplu.
   Când unul progresează, iar celălalt rămâne în urmă, de cele mai multe ori, cuplul ajunge să se separe. Un start-up devine sustenabil cu ajutorul mai multor actori, nu a unuia singur. Mai mult, tiparul individualismului se reflectă și în relațiile pe care antreprenorii le au cu angajații lor.
   Managerii pot crede în delegarea muncii lor către subordonați, dar se bazează prea mult pe propriile lor abilități, așa că intervin și se ocupă de probleme la primul semn de dificultate, iar subordonații nu apucă nici odată să câștige suficientă experiență pentru a se descurca singuri.    
Există multe soluții ce par să funcționeze eficient, dar care, în timp, îi lasă cu sentimentul apăsător că nu prea s-au ocupat de rezolvarea problemei. Problema o reprezintă chiar modul în care antreprenorul își ocupă rolul de vizionar, de arhitect, de învățător. Am întâlnit foarte puțini antreprenori conștienți de aceste roluri.
  De foarte multe ori, văd afaceri care o duc bine, însă potențialul lor ar fi mult mai mare dacă viziunea ar fi împărtășită, dacă organizația ar fi bine structurată, cu angajați cărora li se dă încredere și sunt împuterniciți. Să le dai oamenilor putere, într-o organizație nestructurată corespunzător, poate fi contraproductiv.
  Dacă oamenii nu împărtășesc o viziune comună, principii comune de lucru în organizația respectivă, împuternicirea lor nu va face decât să crească stresul și frustrarea, de ambele părți. Așadar, antreprenoriatul reprezintă, mai de grabă, un stil de viață, un soi de călătorie. Pornești pe drum, încerci să faci față provocărilor, iar, în final, supraviețuiești ori ba. Ca să tinzi spre reușită, ai nevoie să-ți cunoști limitele și să te antrenezi pentru a le depăși.

    Colaborare, încredere, oportunitate, potențial - acestea sunt, de fapt, calitățile antreprenoriatului sustenabil.

Sursa: http://www.ziuacargo.ro/

joi, 21 ianuarie 2016

LIDERI INSPIRAȚI - PARTEA I

      Vine un moment în activitatea fiecărui antreprenor când cel mai bun mod de a
afla ce rezultate generezi în munca ta este să te dai un pas în spate și să-ți
adresezi câteva întrebări. Să ai răspunsurile este mai puțin important decât să
știi ce întrebări să-ți adresezi. Pe măsură ce afacerea crește, sursele unui
feedback sincer și util devin din ce în ce mai puține, poate chiar ajungi la un
moment în care ești aproape de capul tău. Este greu să vezi schimbările când
ești în mijlocul lor și asta te poate scoate în afara jocului.

       Provocarea cea mare pentru un antreprenor este să ai repere și să poți și singur să îți dai un feedback sincer, pe drumul pe care ești! Acest proces se numește autoreglare. Poate fi util să creezi un spațiu fizic și mintal, separat de cursul activităților tale propriu-zise, care să conducă la o gândire reflexivă și strategică. Antrenând lideri, am învățat că una dintre principalele caracteristici care contribuie la performanța lor nu este că au descoperit cum să stea mereu pe linia de plutire a rezultatelor bune ci că și-au dezvoltat simțul de a conștientiza când situația se deteriorează, ca apoi să revină repede pe linie. Din perspectiva mea, cel mai bun mod de a-ți dezvolta acest simț este să te dai un pas în spate periodic și, în mod sincer, să îți adresezi câteva întrebări despre ceea ce faci, cum faci, ce repere ai întâlnit pe parcurs și ceea ce poți să faci diferit. Pe cât de simplu sună acest proces,
pe atât de mulți îl ocolesc. De fapt, nu știu dacă evită procesul sau confruntarea cu propriile răspunsuri la întrebări…
Deci, ești pregătit să începem?

Rezultate - sunt centrat pe rezultate?

Centrarea pe rezultate este un concept diametral opus aceluia de centrare pe obiective. Un rezultat este ceea ce am obținut când am ajuns pe linia de sosire - obiectivul este ținta care trebuie atinsă.
Dacă nu acționezi cu rezultatele în minte, vei genera mai multe acțiuni decât este necesar și vei face greșeli care au nevoie de alt timp și alte acțiuni pentru a fi reparate.
• Ce am realizat până acum?
• Care sunt reperele pe care le-am atins?
• Cât mai am până la rezultatele finale?
• Sunt pe drumul cel bun?
• Este problema de care mă ocup adevărata problemă?
• Este mișcarea în sincron cu direcția?
• Am nevoie de schimbare?
S-ar putea să întâmpini o rezistență în timp ce citești sau răspunzi la întrebări. Cea mai mare rezistență vine din impulsul executării. Cu cât te gândești mai mult să te oprești, cu atât e
mai probabil că e important să finalizezi.

Autenticitate - sunt sincer cu mine?

• Muncesc ușor (ca nivel de efort) sau mă chinui?
• Îmi place ce fac? Muncesc într-o manieră care îmi dă satisfacție?
• Reflectă munca mea ceea ce sunt eu ca om?
• Sunt corect?
• Grija pentru salariu sau pentru promovare mă împiedică să fac sau să spun ceea ce cred?
Când te dai un pas înapoi, devii mai conștient. Vezi lucruri pe care poate ai prefera să nu le vezi. Propriile greșeli devin mai vizibile, la fel și obstacolele.

Managementul timpului - agenda mea este în concordanță cu direcția asumată?

Gestionarea și conștientizarea timpului sunt vitale pentru atingerea rezultatelor. Văd aici frecvent abordări fie prea structurate, fie prea haotice, fără a avea o aliniere între alocarea timpului și priorități.
• Cum îmi petrec timpul?
• Am o aliniere între alocarea timpului și priorități?
• Care a fost agenda mea pe ultima lună? A fost aliniată cu prioritățile stabilite?

Viziune - care este viziunea cea mai îndrăzneață/ambițioasă pe care o am?

Comunicarea viziunii într-un mod simplu, ușor de înțeles și asumat de toți actorii pertinenți implicați este „Nordul” spre care ne îndreptăm cu toții. Ajută la setarea priorităților, indiferent de poziția ocupată în organizație - poate fi vorba de viziunea pentru o organizație (dacă ești liderul uneia),         a unei echipe sau a ta, personală.
• Cât de clar și des am comunicat viziunea mea?
• Am fost coerent și în linie cu ea în tot ceea ce am declarat?
• Dacă m-aș transpune în locul colegului X, ce am înțeles din viziune? Este simplă? Mi-am asumat-o? Are sens pentru mine?

Evaluare și aliniere organizațională

Mediul se schimbă în permanență și liderii au nevoie să creeze structuri care să se alinieze cu aceste schimbări.
• Dacă ar fi să regândesc structura organizației, cum ar arăta?
• Este cea mai eficientă structură?
• Unde sunt pierderile cele mai mari?
• Cine atrage cea mai mare atenție?
• În cazul în care colaboratorii mei ar fi să gândească structura organizației, cum ar arăta din perspectiva lor?
Să te oprești din muncă pentru a reflecta nu înseamnă pasivitate sau pierdere de vreme. Este vorba despre o schimbare de viteză în gândire, de o detașare a minții, pentru a se angaja într-un nivel superior. Organizarea este șansa ta de a-ți aduna gândurile, de a da coerență planului tău de acțiune, de a seta prioritățile și de a creiona o succesiune a activităților. Dar ca să obții rezultate, ai nevoie să acționezi. Iar cel mai potrivit moment de acțiune este cel cu mintea limpede. Când scopul și următorii pași sunt clari, te simți mai bine conectat și aliniat cu tine însuți.
• Deci, ce pui în practică începând de mâine din răspunsurile pe care le ai?

Când este următorul moment în care îți planifici să faci din nou un pas inapoi?



Sursa: http://www.ziuacargo.ro/